Poezia personală Dinescu Emilia Dana

 64. DOAR MAMA Nu este dar mai mare să ai pe acest pământ  Ca îmbrățișarea mamei și al ei zâmbet blând,  A ei dojană lină atunci când ai greșit   Și a ei încurajare atunci când ești rănit. De este în credință, urmează pasul ei Căci zi de zi în rugă te poartă gândul ei  Și râu de lacrimi curs-a în a ei rugăciune,  Nu te-a uitat pe tine la orice plecăciune. Și de este bătrână fi reazăm și o alină  Și fi încurajare atunci când ea suspină, Veghează să nu aibă o lipsă în viața sa, Că lipsuri poate avut-a în tinerețea sa. Și de nu-i la credință, strigă în rugăciune   Ca Domnul s-o conducă și gândul să-și adune, Nu ridica genunchiul și strigă zi de zi Și spune-i cu răbdare tu tot ceea ce crezi. Căci mama este una, doar una pe pământ  Și mângâi-o adesea, cu al tău zâmbet blând   Căci azi este cu tine și poți s-o mai alini, Dar va veni un mâine când tu o să suspini.               Emilia Dines...

 63. PARABOLĂ  Te-ai sculat de dimineață și pe față te-ai spălat   Și apoi, în fuga mare, o rugă ai înălțat,  Să deschizi televizorul te-ai grăbit, nu ai uitat  Că începe chiar Ben zece sau alt desen animat.  La ușa ta ușor bate și așteaptă să-l primești,   Vrea să vină azi la tine, vrea ca Tu să-l găzduiești:  "-O, Isuse, Tu la mine, cât mă bucur, șezi și stai... Cât mă uit eu la desene, m-am gândit, mai bine hai, Al meu frate te așteaptă, poate nu e ocupat,  Te duc până la a sa ușă, intră, vezi, eu am plecat." Bate Isus, cu întristare, la ușa fratelui mare Și așteaptă ca să intre, dar n-aude să-l invite. Și pe hol, în grabă trece, mama care vrea să plece: "-O, Isuse, ai venit și eu nu m-am pregătit,  Mâine-i ziua de sabat și treburile n-am gătat, Hai în camera cea bună că acolo-i curat lună,  Stai comod si mai așteaptă, să termin și a mea treabă. " Și ușor s-a depărtat și pe soț l-a îndemnat: "-Du-te, dragă, la Isus, e î...

62. RUGĂCIUNE DE MULȚUMIRE   Îți mulțumesc, Doamne, că mai e har pe pământ  Și mă aștepți să vin la Tine, așa cum sunt,  Mă accepți pe mine și multele-mi păcate   Ca să le ștergi, cu al Tău sânge, toate.  Îți mulțumesc, Isuse, căci crucea ai purtat  Și-n locul meu ca jertfă, pe cruce, Tu te-ai dat Și-n locul meu de o moarte prea grea Tu ai murit  Ca eu să am o viață, pe cruce ai suferit.  Îți mulțumesc, o, Tată, că nu m-ai pedepsit Deși cu a mea purtare eu tare te-am rănit,  Dar din iubire mare L-ai dat pe al Tău Fiu Ca și eu, prin credință, doar mântuit să fiu. Îți mulțumesc, Părinte, căci Duhul Tău cel sfânt   Încă la inimi bate, încă e pe pământ,   Îți mulțumesc, Isuse, că pacea Ta ne-ai dat Și cu a noastră vină, cu tot, Tu ne-ai iertat.                Emilia Dinescu  

 61. DOAR PRIN ISUS  Ce este omul pe pământ, doar iarbă trecătoare  Căci de trăiește doar prin el ușor, ușor el moare, Dar de trăiește prin Isus el veșnic va trăi  Și de trăiește cu Isus,  nicicând nu va muri. Nu vrea nimic în schimb să-i dai, Isus, de mare preț  Doar inima ce-n piept o ai și bate cu dispreț,   Nu-ți cere El nimic, în schimb, îți dă cununa vieții,  De mergi cu El nu vei cunoaște gustul amar al morții.  Chiar dacă viața pare grea și tristă pe pământ   Doar cu Isus tu treci prin ea mereu, mereu cântând,  Chiar dacă nu înțelegi de fel, de ce treci prin ce treci,  Doar prin credința în Isus, tu mai departe mergi, Doar prin Isus tu vei trăi, de aceea, eu te rog,  Vino la El, cât mai e timp, căci El are un loc  Pe care ți l-a pregătit chiar lângă dreapta Sa, Doar prin Isus ești mântuit, vino și nu mai sta.             Emilia Dinescu

60. AMINTIREA TRECUTULUI Ne place să ne hrănim și să trăim din amintiri, Ce au fost si cum au fost ale noastre începuturi,   Atunci când Te iubeam cu dragostea dintâi,   Dar oare Ție îți place? Cu noi Tu mai rămâi? Ca vase de lut goale trăim pe acest pământ,  Trăim din amintiri și așa mereu mergând,  Ne păcălim adesea și tot așa suntem  Și vase de lut goale în viață rămânem.  C-am fost plini de comoară, plini de al Tău Cuvânt  Și aveam iubire-n suflet, de semen pe pământ,  Ne aducem des aminte și spunem tot ce a fost,  Dar amintirea în viață nu are nici un rost,   Căci azi e clipa-n care tu trebuie să reînvii La dragostea cea mare, la dragostea dintâi.                Emilia Dinescu  

59. CALEA DIN SCRIPTURI Sunt multe-n Cartea sfântă ce poate nu înțelegi,  Dar multe vorbe clare ți-arată cum să mergi Și de ai să urmezi Calea citită în Scripturi,  Ușor vei înțelege mai multe învățături  Căci ce e scris în Carte așa se va întâmpla  Și multe vei cunoaște de Calea vei urma.  Da, calea e îngustă, dar nu este prea grea Căci tot ce-i greu pe umeri chiar Domnul va purta Și orice suferință ce vei întâmpina,  Gândește-te că Domnul cu tine o va purta Și la sfârșit te așteaptă în dar cununa Sa Și haine albe care tot El ți le va da, Și-n dar o veșnicie tu viață vei avea,  Iar El nu vrea nimica... doar inimioara ta.                   Emilia Dinescu  

 58. SFATURI  Cel de alături doar te vede, dar nu știe cine ești,   Cel ce inima îți cunoaște și te vede cum tu crești,  Este Tatăl Tău din ceruri ce veghează zi de zi Și la inimă îți bate și așteaptă să-i răspunzi,  Nu te încrede în firea moartă, nu căuta ce-i firesc, Răspunde-i când El te strigă cu glasu-i duhovnicesc Că în lumea asta toată, tot ce e, e trecător,  Dar alături de al tău Tată, ai un veșnic viitor.              Emilia Dinescu

 57. AVEREA OMENEASCĂ   Strigați în gura mare a voastră avere Și spuneți c-ați muncit-o cu sudoare, În piept cu pumnul tare vă mai bateți  Ca-n evidență mult să vă mai scoateți.  Cine-i ca voi, pe lumea asta mare,  Cine-i mai cel și cine-i cel mai tare,  Doar voi sunteți cei merituoși în toate Și din a voastră minte,  nimeni asta nu vă scoate.  Sunteți un zeu și n-aveți  Dumnezeu  Și un gând aveți în minte tot mereu,  Ca să păreți cinstit în ochii lumii, Ați făurit în piept altar minciunii.                 Emilia Dinescu

56. VIAȚA NOASTRĂ   Zilele noastre sunt înșirate și curg Ca perlele pe un mărgean ce s-a rupt, Dar perlele se împrăștie și atât,  Pe când zilele se scurg, fapte adunând,  Zilele trecute sunt scrise în a cerului carte Și va veni o zi când vom răspunde de toate, De tot ce am făcut și am gândit,  Dar și ce n-am făcut și am greșit,  N-avem nici o speranță fără Tine,  Tu ești speranța noastră de mai bine  Și credem că va fi o judecată   Și viața asta ne va fi iertată   Căci ai murit pe cruce-n locul nostru. Și prin credință vin și eu la Tine,  Căci știu că ai murit și pentru mine.                 Emilia Dinescu  

 55. GÂNDURI  S-a înserat și cerul roșu pare peste deal, Acum când soarele se duce la culcare  Și cerul pare că e-n flăcări și că arde, Dar el nu arde... încă mai e timp Ca să nu mai privești numai la ale tale, Să te întorci, să te gândești... va fi un asfințit.                   Emilia Dinescu

 54. DAR... Visăm, dar visele se spulberă și n-au valoare, Sperăm, dar parcă și speranța astăzi moare, Gândim, dar gândurile sunt năuce și deșarte,  Vorbim, dar vorbele sunt goale fără fapte,  Iubim, dar sentimentele se afundă în minciună,  Muncim, dar munca noastră banul nu-l adună,  Clădim, dar ce clădim se spulberă în noapte,  Murim, dar moartea noastră nu e moarte.             Emilia Dinescu

 53. TINEREȚE TRECĂTOARE  Inundă ochii-n lacrimi și pieptul de durere  Când vezi cum tinerețea azi trece, mâine piere, Dar lor nu le mai pasă de nimic pe pământ,   Trăiesc prin viața asta și au un singur gând,   Mai mult să se distreze și un joc din viață fac, Un joc pe care-l joacă doar după bunul plac, Chiar dacă prin durere sau suferință trec, Cu gândul la distracție, ei înainte merg Și nu știu cum să facă ca altul să nu vadă  Că viața lor e tristă, deșartă și chiar fadă  Și nu știu cum să ascundă un gol imens ce au, Dar nu știu nici să spună ce vreau sau ce nu vreau, De teamă să nu fie mai jos ca alții în top, Ei vor să pară în toate că sar de orice hop Și un zâmbet au pe buze, dar e zâmbet amar Căci ei nu trec prin viață, doar sar și sar și sar.                  Emilia Dinescu

 52. BINECUVÂNTĂRILE TALE  Doamne, ți-am cerut o firimitură,  Dar Tu ne-ai măsurat cu a Ta măsură,  Doamne, ți-am cerut în viață doar un strop,  Dar Tu ne-ai binecuvântat cu un potop, Din tot ce am avut nevoie, Tu, ne-ai dat, Să ducem lipsă, Tu nu ne-ai lăsat  Chiar dacă, pot să spun, nu ne-am rugat, Tu ai știut și tot ne-ai ajutat, De aceea, Doamne, noi venim  Acum la cruce ca să-ți mulțumim   Căci n-am avut un miel s-aducem la altar, Dar Tu ai fost un miel și ni te-ai dat în dar, Ne-ai dat de toate, tot ce a trebuit  Și tot în locul nostru te-ai jertfit.             Emilia Dinescu

 51. GÂNDURILE ȘI FAPTELE  Gândurile trec aiurea și ne duce și ne poartă,  De aceea, Doamne sfinte, vin acum la Tine, ne iartă   Gândurile ce răzlețe tot prin lume le-am lăsat   Și în lumea asta mare, ne afundarăm în păcat. Te rog, Doamne, ia Tu gândul ce nu-i după placul Tău   Și oprește, Doamne, pasul ce se îndreaptă tot spre rău,  Trimite a Ta mustrare, mustră-ne cu Duhul Sfânt   Căci noi nu vrem pe a Ta cale și cu faptă și cu gând.                 Emilia Dinescu

 50. LACRIMILE MAMEI  Lacrimile mamei care curg brăzdând  obrazul,  Tu le vezi și-i ușurezi mereu necazul  Și o îmbărbătezi să-și crească puii cu credință   Că Tu-i ești alinare, chiar de-i suferință,   Îi amintești de tot greul prin care a trecut  Și dintr-o dată vede tot ce ai făcut   Și-ți mulțumește, Doamne, cu iubire  Căci Tu ai întărit-o și ai condus-o cu putere.            Emilia Dinescu

49. PĂRINȚI PENTRU COPII; COPII PENTRU PĂRINȚI  Părinții sunt în casa Ta, iubite, Doamne,  Te așteaptă în rugăciune zi de zi  Și așteaptă cu nesaț ei ziua-n care Pe ceruri, cu ai Tăi îngeri ai să vii, Dar lacrimile curg din ochi și obrajii Au brazde-n ei de cât au plâns pentru copii, Căci ei la Tine au venit cu brațe goale  Și n-au alături și ai lor copii, De aceea ei se roagă și tot speră  Că până în clipa-n care ai să vii Doar Duhul Tău mai poate să îi miște   Și să-i aducă în casa Ta pe ai lor copii.  Copiii sunt în casa Ta, iubite, Doamne,  Și o rugă strigă întruna zi de zi, Se roagă pentru cei ce le-au dat viață,   Căci știu că în curând Tu ai să vii Și n-au părinții aproape lângă Tine, De aceea strigă întruna, neîncetat Căci ei sunt cei care i-au mângâiat  Și i-au crescut doar cu sudoarea frunții,  Dar nu te-au vrut și mulți i-au renegat, Dar ei mai speră și încă tot se roagă  Că harul Tău cât este pe pământ, Să...

 48. ESTE SCRIS Eu știu, Tată, Tu vrei mai multe de la mine, Ajută-mă să le împlinesc  pe toate  Căci știu prea bine, este scris în marea Carte,   Nu le pot face doar pe jumătate,   Tu vrei ca inima să fie toată a Ta Și Ție să-ți slujesc pe veci,  Ajută-mă, o, Doamne, ca să fie așa,  Te vreau al meu Stăpân, din viața mea nu vreau să pleci,  Nu vreau să îți slujesc pe jumătate,   Vreau inima întreagă să ți-o dau Căci am citit și știu că este scris în marea Carte,  La doi stăpâni nu poți sluji, așa.  De aceea, strig la Tine, Tu mă îndreaptă  Și să greșesc în viață nu mă  mai lăsa   Căci știu că este scris, e har acuma, Dar va veni curând și judecata Ta.                   Emilia Dinescu

 47. TAINELE NU-S TAINE Deschis-am Sfânta Carte și-n ea citim ades, Găsim și multe vorbe ce-s fără înțeles  Și apoi ne stoarcem mintea și vrem să deslușim,   Dar mintea nu înțelege și noi ne răzvrătim,   Căci vrem să știm prea multe, multe ce nu au rost, Așa gândim anume, când nu prea deslușim,   Ce a vrut să spună-n Carte, stăm mult și ne gândim,  Dar trecem mult prea lesne de tot ce înțelegem   Și trecem peste toate fără ca să le facem, Așa suntem tot timpul mereu nemulțumiți   Și strigăm către Tine și suntem răzvrătiți.         Emilia Dinescu

 46. ÎNDEMN LA VEGHERE Viața trece-i trecătoare ca și floarea pe câmpii, Ca și iarba care moare; dar Isuse ai să vii Și în clipa aia mare totu-n jur se va schimba,  Noi ce stăm în așteptare doar Ție îți vom cânta,  Dar te rog, să dai putere și Duh Sfânt, Tu, să ne dai Ca să stăm în așteptare, să veghem, să zicem hai,  Să nu adormim prea lesne și atunci când  vei veni, Să nu fim cu lampa stinsă, căci doar o clipă va fi, Clipa este importantă, important e să veghem,  Nu se știe niciodată, mereu noi să te chemăm  Și să stăm în rugăciune și în veghe tot mereu  Căci de trăim fără Tine, va veni regretul greu.              Emilia Dinescu

 45. ÎNTREBARE PENTRU FIECARE  Isuse, Tu te-ai născut și ai trăit ca noi, Dar ai mers numai drept, n-ai pată de noroi,  Doar noi ne murdărim și ne pătăm mereu,  Păcatul nu-l urâm și-l ocolim cu greu, Chiar ne îndreptăm prea lesne cu fața spre păcat Și apoi cu întristare  oftăm, te-am supărat,  Dar nu facem nimica, cu Tine nu luptăm,  Lăsați ca duși de vrajă prea lesne ne lăsăm  Și tot pe a noastră cale ne place și mergem, Deși le știm pe toate și știm și înțelegem  Că prin a noastre fapte prea des te răstignim   Și apoi venim la cruce și vrem ca să murim,  Dar până când Isuse, o să mai fie har?  Și până când iertarea, Tu, ne-o mai dai în dar? Că prea des ne abatem și prea multe greșim  Și apoi promitem, Doamne, că azi ne pocăim,  Dar azi devine mâine și nicicând nu e azi, Curând ai să vii, Doamne, cu focul să ne arzi Și munții or să cadă, of de ne-ar astupa Căci ți-am promis prea multe și n-am făcut așa.  Le...