Doar mama

 64. DOAR MAMA

Nu este dar mai mare să ai pe acest pământ 

Ca îmbrățișarea mamei și al ei zâmbet blând, 

A ei dojană lină atunci când ai greșit  

Și a ei încurajare atunci când ești rănit.

De este în credință, urmează pasul ei

Căci zi de zi în rugă te poartă gândul ei 

Și râu de lacrimi curs-a în a ei rugăciune, 

Nu te-a uitat pe tine la orice plecăciune.

Și de este bătrână fi reazăm și o alină 

Și fi încurajare atunci când ea suspină,

Veghează să nu aibă o lipsă în viața sa,

Că lipsuri poate avut-a în tinerețea sa.

Și de nu-i la credință, strigă în rugăciune  

Ca Domnul s-o conducă și gândul să-și adune,

Nu ridica genunchiul și strigă zi de zi

Și spune-i cu răbdare tu tot ceea ce crezi.

Căci mama este una, doar una pe pământ 

Și mângâi-o adesea, cu al tău zâmbet blând  

Căci azi este cu tine și poți s-o mai alini,

Dar va veni un mâine când tu o să suspini. 

             Emilia Dinescu