Poezia personală Dinescu Emilia Dana

103. GÂNDURI   Doamne, nu lași o vrabie micuță ca să cadă  Sau cerbu-n codru întunecat lumina să n-o vadă,   Cum să ne lași pe noi prea jos ca să cădem,  Ne dai speranță în toate lumina s-o vedem. Căci de te avem pe Tine și de avem credință   În tot ce facem, Doamne, știm c-avem biruință,   Dar tot ce e nevoie s-avem e încredințare   Ca să ajungem bine, să fim încurajare.                  Emilia Dinescu  

 102. BATE LA UȘA NOASTRĂ   Îmi plac telenovelele că-s siropoase, Cu sufletul la gură abia aștept să înceapă  Și serialele că sunt hazlii sau dureroase  Le aștept ca pe un pahar rece cu apă.  N-am timp ca să răspund, la ușă bate un frate,  Îl las să bată, e serialul favorit, să meargă mai departe.  Îmi place să privesc, târziu, în noapte,  Filme ce-s interzise și chiar sunt deocheate Și serialele cu scene apetisante  Le savurez, doar eu, noapte de noapte.  La ușă-mi bate un frate, să-l găzduiesc o noapte,  Să pierd un film, să nu mă uit. Nu, nu se poate.  Îmi place un sport ca fotbalul sau patinajul, În viața asta, doar televizorul e mirajul Pe care nu-l putem da la o parte Chiar de la ușă ne bate un frate.  Dar El chiar bate. Fratele mai mare,  El ne dă har și așteaptă cu răbdare.                Emilia Dinescu

 101. AVEM COPII Avem copii ce mari păcate săvârșesc, Avem copii care cu vorba ne jignesc, Avem copii pe care-i vrem în cer,  Avem copii, dar parcă nu-s copii Căci nu ne ascultă și merg în păcat  Și ne rănesc prin vorba ce au strigat, Avem copii pe acest pământ, avem acești copii Pe care îi vrem în cer... dar oare toți vom fi?...                 Emilia Dinescu

 100. CONSTATARE  Noi suntem săracii țării, Nimeni nu-i sărac ca noi, Dar de am știi ce-i sărăcia  Și ce-i viața în nevoi, Ar fi groaznic... vai de noi,  Deci îți mulțumesc, Părinte,   Că noi nu suntem bogați, Dar nu suntem nici săraci  Căci avem pâine și apă,  Ba avem cu mult mai mult  Căci Tu de toate ne-ai dat,  Dar se pare, c-am uitat  Și mai multe ne-am dorit Și astfel noi ne-am jelit Căci suntem săraci, lipsiți,  Dar oare nu am greșit?!...                Emilia Dinescu

 99. DOAMNE, EU ȘTIU... Doamne, eu te cunosc, dar sunt mai rău ca fariseii, Mă bat cu pumnu-n piept căci nimeni nu-i ca mine,  Dar mă comport în viață ca hoții și mișeii   Și zi de zi prin fapta-mi te răstignesc pe Tine.  Doamne, eu am citit Cuvântul și chiar l-am învățat,   Cunosc multe versete și psalmii îi cânt că-mi plac, Dar am uitat Cuvântul și Legea am călcat  Prin faptă și vorbire și tot ceea ce fac. Doamne, eu știu prea bine și Legea Ta cunosc, Știu c-ai murit pe cruce, căci eu te-am răstignit,  Păcatu-i greu pe umeri și acum îl recunosc,  Privesc la Tine, Doamne, eu știu cât m-ai iubit.                    Emilia Dinescu

 98. FALSITATEA NOASTRĂ   Suntem popor creștin, creștin e al nostru nume, Dar fapta și cu vorba nu au acest renume, Suntem mai răi ca alții ce nu sunt credincioși,  Deși cunoaștem multe, noi suntem mincinoși. Ne apărăm adesea mândria, doar cu scuze Deși în fapta noastră găsim mii de acuze,  Al nostru interes e cel mai important, Nu m-ai contează cum, contează că răzbat. De am ceva anume, vreau să nu știe alții,  Păstrez doar pentru mine, să nu mai știe frații  Și de observ anume, că eu sunt păgubit,  Mă întristez în suflet și sunt nefericit.  Vreau să le am pe toate, tot ce e pe pământ,  Dar poleit cu aur să par, să par că-s sfânt.                    Emilia Dinescu

 97. MULȚUMIRE   Tată ceresc, nu am cuvinte ca să-ți mulțumesc   Căci ai privit spre mine, păcătoasa și m-ai salvat,  Nu m-ai lăsat ca-n greaua suferință să sfârșesc   Și o șansă, înc-o șansă, Tu mi-ai dat.  Îți mulțumesc, Părinte, c-ai lucrat cu a Ta putere  Și m-ai salvat din greaua mea durere  Și-ți mulțumesc, Părinte, că m-ai ajutat Și mult, prea mult m-ai binecuvântat. Tu ești prea bun, nu merit atâta bunătate,  Căci sunt o păcătoasă cu prea multe păcate,   Dar ai privit spre mine cu milă și îndurare  Și m-ai iertat pe mine doar cu a Ta îndurare.                  Emilia Dinescu

 96. SĂ MEMORĂM CUVÂNTUL   Va veni o zi și ziua nu-i departe  Când nu vom mai avea această libertate,  De aceea, spun acum, cât putem să învățăm   Din Cartea Sfântă, astăzi, mai mult să memorăm,   Să învățăm Cuvântul ca hrană să ne fie Atunci când vom fi duși în cea mai grea robie,  Căci prin Cuvânt găsi-vom atunci o alinare Și în Cuvânt găsi-vom și blânda încurajare  A Celui ce pe cruce a fost pus pentru noi Și vom vedea că este mereu, mereu cu noi Și chiar de suntem singuri și sufletu-i rănit  În greaua încercare vom ști că ne-a însoțit,   De aceea strig în versuri, hai, frate, să învățăm  Cuvântul Sfânt din Carte acum să-l memorăm Căci va veni o zi și ziua nu-i departe  Când nu vom mai avea Cuvântul scris în Carte  Și vom fi duși în lanțuri în neagra închisoare  Și vom cânta Cuvântul în versuri de alinare.                  Emilia Dinescu

 95. RUGĂCIUNE  Îți mulțumesc, Părinte, pentru ce mi-ai dat,  Îți mulțumesc, Isuse, căci Tu nu m-ai uitat  Și chiar de eu greșit-am, Tu tot nu m-ai lăsat   Și greaua mea povară din suflet mi-ai luat Și ai luat coroana de spini în locul meu  Și ai murit pe cruce Tu, Fiu de Dumnezeu,  O cruce grea pe care era numele meu  Tu ai luat-o Doamne, Tu Fiu de Dumnezeu,  Iar eu stam în mulțime și mă temeam să vin Aproape lângă Tine să stau și să suspin, Dar Tu privind la mine cu ochii m-ai strigat  Și ai vrut să vin la Tine să știu că m-ai iertat, Iar eu, oh ticălosul, mi-a fost teamă să vin, M-am depărtat de cruce și al Tău glas divin,  Fugit-am mult în lume și greu m-am depărtat  În ape tulburi care mereu, m-au înecat,   Dar tot fugind, în urmă o cruce eu vedeam Și biciul și coroana de spini ce o meritam Și acuma, vin la cruce și vreau să-ți mulțumesc   Și jertfa Ta, acuma, eu vreau să o primesc,   Nu ...

 94. CONSTATARE  Doamne, am venit la Tine cu multe rugăciuni   Și Tu mi-ai iertat, Doamne, tot mii de stricăciuni,   Mi-ai iertat, Doamne, fapte prea grele ce am făcut,   Mi-ai iertat, Doamne, gânduri prea negre ce am avut. Am meritat o cruce, dar ai luat-o Tu Și ai înviat din moarte ca să înviez și eu.                 Emilia Dinescu

 93. GÂNDUL  Câte gânduri are omul, toate sunt nimicitoare  Căci de-i gândul și nu-i fapta, gândul rostul nu-și mai are, Noi gândim și multe am face, dar nu facem ce gândim   Și astfel cu gândul moare tot ce noi nu săvârșim,   Moare gândul, moare fapta, moare-n noi tot ce avem  Căci nu-i gândul, nu-i nici fapta, noi pe lume nu suntem.                   Emilia Dinescu

 92. DACĂ... N-OI MAI FI... Dacă aș putea să vă las toate gândurile mele Așternute pe hârtie ca să vă folosiți de ele Și atunci când n-oi mai fi, să știți ce am gândit,   Chiar dacă am murit și poate, nu mai sunt.  Dacă aș putea să vă las toate sentimentele mele  Când n-oi mai fi pe lume să vă loviți de ele Și atunci când dorul poate, vă va lovi trăznit,  Să știți că a mea iubire, eu v-am împărtășit.                   Emilia Dinescu

 91. RUGĂCIUNE   Doamne, te rog mă iartă căci  multe am greșit  Cu vorba și cu fapta și gândul cel mânjit,  Sunt plin de rele, Doamne, sunt tare păcătos,  Dar știu că am scăpare, căci Tu ești cel milos, De aceea, vin la Tine în rugă tot mereu  Să ștergi, Tu, tot păcatul ce apasă atât de greu,  Să ștergi tina cea neagră de pe al meu suflețel   Căci mă căiesc, Părinte și știu că sunt mișel,  M-ascund de Tine, Doamne, dar unde să m-ascund,  Păcatul meu mă strigă și vocea Ta aud, De aceea, scump Părinte, eu vreau ca să mă cerți, Să mă primești la cruce și iarăși să mă ierți.                 Emilia Dinescu

 90. CE E OMUL  Ce e omul pe pământ?  Doar o trestie în vânt  Ce se clatină mereu  Când merge fără Dumnezeu,  Dar când este credincios, Viața îi trece cu folos  Căci chiar de nu e perfect, Isus mereu este drept  Și chiar dacă a mai greșit,  El amarnic s-a căit,   Jertfa Lui a acceptat  Și păcatul i-a iertat.                 Emilia Dinescu

 89. RUGĂCIUNE   Doamne, eu am făcut doar ce am dorit Și știu că-n multe fapte am greșit,  Te rog, Părinte, nu te depărta,  Păcatul meu în Carte nu-l nota Căci Tu ai dat o lege să o țin  Și-n lege, Tu ne spui să nu mințim, Dar din minciună în minciună noi pășim   Și zilnic, iar si iar te răstignim. Te rog, Doamne, ajută-mă să mă îndrept  Și zilnic să se vadă că te aștept,  Ajută-mă, Părinte, s-accept Cuvântul scris,   Să nu pășesc prin viață ca prin vis Căci Tu ne vrei pe toți, cu dragoste fierbinte  Te rog, ajută-mă ca zilnic să te am în minte.            Emilia Dinescu

 88. ISUS SAU CRĂCIUNUL   E iarnă. E frig și geamurile-s înghețate   La fel ca inimile ce nu-s sfărâmate  Și-n dragostea Ta mare nu se încred   Și-n mare nepăsare astăzi șed. Sunt mii ce așteaptă marea sărbătoare, Doar e Crăciunul, sărbătoare mare, Dar nu te vor pe Tine-n viața lor Și nu te acceptă ca al lor Păstor . Așteaptă toți cu daruri și  urare Și scriu pentru cei dragi, chiar o scrisoare, Dar Tu ai scris cu sânge și iubire Și-n dar Tu dai o viață-n mântuire.             Emilia Dinescu

 87. RUGĂCIUNE   Doamne, cad la picioarele Tale, cu lacrimi fierbinți, Te rog să-mi ierți greșelile toate, spre mine, te rog, să te uiți  Te rog, să ai milă de mine, păcatu-mi să ștergi  Și-n marea uitării aruncă greșeala pe veci, Dă-mi Doamne, Duh Sfânt să mustre tot ce am greșit,  Nu mă lăsa, Părinte, ajută-mă din groapa pieirii să mă ridic  Căci fără Tine-s țărână și atât, nu sunt nimic,  Dă-mi, Doamne, credință cât un bob de muștar  Să mă căiesc și gândul spre Tine să îndrept cât încă e har,  Ajută-mă, nu mă lăsa să cad, mereu mântuit să fiu Și-n marea cetate cu Tine să mă știu,   De aceea, Doamne, cad la picioarele Tale cu lacrimi fierbinți,   Te rog să îmi uiți păcatul, dar pe mine să nu mă uiți.             Emilia Dinescu

 86. AJUTĂ-MĂ  Doamne, ajută-mă să nu-mi doresc avere, Să îmi doresc mereu, să văd a Ta putere,  Să-ți mulțumesc, mereu, pentru ce-mi dai, Să îmi doresc să fiu cu Tine-n rai. Te rog, m-ajută să fiu mulțumită  Cu tot ce am și să fiu fericită,  Căci Tu mi-ai dat de toate și nu m-ai lăsat,   Deși nimic eu, Doamne, nu am meritat.  Te rog, m-ajută ca să nu cârtesc  Când un obstacol în cale întâlnesc   Căci știu, Părinte, că ai pregătit  Și o cale ca să trec obstacolul întâlnit. Te rog, Doamne, m-ajută și nu lăsa   Ca totul să se facă doar după voia mea, Ajută-mă, Părinte, ca eu să mă trezesc,  Să fiu atentă, Doamne, la tot ce îmi doresc.                Emilia Dinescu

 85. PÂNĂ CÂND?! De câte ori fetițo, mai vrei ca eu să mor? N-a fost de ajuns o jertfă și o înviere apoi?  Prin a ta grea purtare mereu mă răstignești  Și zi de zi la cruce cu bice mă lovești. De câte ori coroana de spini pe cap mi-o pui? Eu am purtat-o o dată și pentru vina cui? Căci tu prin viața asta mereu mă răstignești, Apoi privești la cruce și tare te căiești. Dar până când fetițo, tu coasta îmi împungi ?  Și greaua suferință cât vrei să mi-o aduci? Căci de privești în urmă, mereu mă răstignești,  Apoi prin lacrimi multe, tu spui că mă iubești.  Cât ai de gând pe mine mereu, să mă lovești   Căci haru-i pe sfârșite și plată o să primești,  De aceea, îți zic, acuma primește jertfa mea Căci Eu am ales moartea, tu să ai viața mea. Și până când în fapta-ți tu vrei ca să trăiești? Curând mă voi întoarce, răsplată să primești,  De aceea, îți zic, acuma cât încă mai e har, Prin a ta pocăință îți dau eu viața în dar.       ...

 84. DARUL MÂNTUIRII  Ești oare atât de sfântă pe cât te crezi tu? N-ai nevoie de a Mea jertfă, n-ai nevoie de al Meu dar? Am venit să te răscumpăr și am murit pe calvar, Am murit doar pentru tine, păcătoasa care ești,   Iar tu nu mă vrei pe Mine, ci preferi să crezi povești, Te rog, să privești în urmă și constată de meriți  Ca tu mult mai sus ca alții, singură să te ridici?! Și apoi primește a Mea jertfă, fără ea tu ești nimic Căci Eu am murit la cruce ca în slăvi să mă ridic,  Să mă duc acas' la Tatăl, să vă pregătesc un loc Și când totul va fi gata, Eu la voi să mă întorc,   Să mă întorc cu oști de îngeri, să vă dau un loc în rai, De nu vrei să vii acuma, mântuire n-ai să ai Căci oricât ai fi de bună, pe pământ multe ai greșit,   Dar Eu te-am iubit pe tine, pentru tine am murit,  Am plătit al tău păcat, doar să crezi și te-am salvat.                 Emilia Dinescu

 83. NU SUNT POETĂ  Nu am pretenții de mare poetă,  Cu versul nu vreau să devin vedetă, Doar vreau să vă spun ce gândesc,  Ce simt, ce iubesc, ce-mi doresc.  De aceea, vă rog, criticați   Un vers ce ați citit și uitați   Căci eu doar am scris ce am gândit  Și poate-n acea clipă am greșit.  În vers mă exprim cu putere, De am bucurie sau de am durere,  De nu v-a plăcut, vă rog să citiți   Și-n alte versuri vă regăsiți.  Nu sunt poetă, nu am talent, Doar pun pe hârtie al meu sentiment Căci în poezie mă regăsesc   Și doar prin versuri, ușor vă vorbesc.  Nu am pretenții să placă  oricui,  Doar mie să-mi placă cu versul să sui Mai sus pe o treaptă în ceea ce cred, Să fiu pregătită și să te aștept.                   Emilia Dinescu

 82. GÂNDEȘTE APOI VORBEȘTE   Rostim vorbe făr' a gândi,   Mai bine am gândi făr' a vorbi, C-o vorbă ce ai spus-o o dată  Poți distruge o inimă sfărâmată,  Poți răni o biată ființă  Care și așa e-n suferință,  Poți distruge ce altul a clădit,   Poți surpa ce altul a zidit, De aceea gândește și apoi vorbește   Căci vorba gândită zidește   Și o vorbă spusă cu gânduri bune Va umple pe altul de înțelepciune,  O vorbă ce-i unsă  cu miere Va șterge din suflet durere.                Emilia Dinescu

 81. SĂ NE OPRIM O CLIPĂ   Să ne oprim o clipă din alergătura vieții, O clipă doar să stăm, să reflectăm,  Să stăm ascunși în umbra grea a tristeții   Sau lângă Tine să ne bucurăm?! Să stăm în suflet doar cu groaza morții  Sau jertfa prin credință să o acceptăm?! Să căutăm ca eul să ni-l satisfacem Sau să primim cu bucurie a Ta pace?!  Să ne oprim o clipă, să ne întrebăm,  Din viață noi luăm ce merităm?! Să ne oprim o clipă și să reflectăm,  Oare am putea pe noi să ne iertăm?! Să ne oprim o clipă, să acceptăm a Ta iertare  Căci nu există în lume dar mai mare!             Emilia Dinescu

 80. LA ÎNCEPUT   La început pământul era pustiu și gol Și cu răbdare, toate le-ai creat, N-a fost nimic să fie la întâmplare,  Căci Tu ai făcut și ai binecuvântat.  La început sufletu-mi era pustiu și gol Și cu răbdare al Tău Cuvânt mi-ai dat,  N-a fost nimic să fie la întâmplare,  Tu m-ai creat și tot Tu m-ai salvat.                 Emilia Dinescu

 79. MULȚUMIRE   Doamne, ți-am cerut prea multe-n rugăciune,   Iar Tu mi-ai dat... mai mult, o, Doamne,  Decât am visat și te-am rugat, O, Doamne, îți mulțumesc că Tu ți-ai revărsat  Izvorul Tău de bunătate peste mine,  Îți mulțumesc, Părinte, pentru ce mi-ai dat.                 Emilia Dinescu

 78. IN MEMORIAM BOGDAN  Sunt lucruri și fapte ce nu le pricepem Și de ce au ales unii să plece, nu înțelegem,  Ne e ușor, poate, să criticăm, să murmurăm,  Dar cel mai bine ar fi să nu-i uităm,  Să nu-l uităm pe cel plecat mult prea devreme,  Să nu-i uităm pe cei ce-n urma lui rămân,   Să ne gândim, c-a fost și ne zâmbea  Chiar dacă sufletul, poate-l durea, Să nu-l uităm, în suflet să-l purtăm  Și pentru a lui copilă mult să ne rugăm,   Să ne rugăm și pentru a lui soție   Căci nu sunt vorbe care s-o mângâie.  Într-un colț de inimă să închidem  Un chip plăcut ce a fost, acolo, noi să-l prindem Și să păstrăm în noi frumoasa amintire  Chiar dacă am suferit această despărțire,  Să îl păstrăm în suflet căci era plin de haz, N-ai fi gândit o clipă că duce un necaz, Să îi iertăm greșeala, să îl iertăm pe el,  Să ne trăiască în inimi, să nu-l uităm defel, A fost și nu mai este... a fost... a fost... ...

 77. CONSTATARE  O, Doamne, atât de mult Tu ne-ai binecuvântat,  Dar lângă Tine, noi niciodată nu am stat,  Am mers pe al nostru drum, pe a noastră cale  Și am cules doar spini și multă jale Și în noroi mai mult ne-am afundat  Că-n toate, doar cu eul ne-am luptat Și am crezut c-a noastră suferință   O s-o învingem, eul să aibă biruință,   Dar fără Tine, Doamne, multe am greșit   Și în mocirla neagră mai mult ne-am noroit,  Pe Tine, Doamne sfinte, noi mult Te-am supărat,   Dar Tu, o clipă, Doamne, pe noi nu ne-ai lăsat,   Ai stat în urma noastră, mereu Tu ai vegheat Și-n mila Ta cea mare, Tu, toate, ne-ai iertat.                    Emilia Dinescu

 76. RUGĂCIUNE   Doamne, dă-mi doi ochi cu care să văd  Așa cum vrei Tu și tot ce vrei Tu, Căci am doi ochi cu care văd... doar ce vreau eu. Doamne, dă-mi o gură cu care să vorbesc Doar vorbe de la Tine și doar ce este sfânt, Căci am o gură cu care vorbesc... doar ce vreau eu.  Doamne, dă-mi două urechi care să audă  Doar vocea Ta și glasul Tău și voia Ta,  Căci am două urechi cu care ascult... doar ce vreau eu.  Doamne, dă-mi două brațe care să lucreze  Doar pentru Tine și voia Ta să facă,   Căci am două brațe cu care lucrez... doar ce vreau eu.  Doamne, dă-mi două  picioare care să alerge  Doar pentru Tine și pentru lucrarea Ta,  Căci am două picioare cu care merg... doar unde vreau eu. Doamne, dă-mi o inimă care să iubească   Doar Cuvântul Tău și voia Ta și tot ce-i viu, Căci am o inimă care iubește... doar ce vreau eu.                Emilia Dinescu

 75. SFAT Lasă florile să cadă  Pe unde pasul tău calcă,  E o vorbă cu înțeles  Pe care s-o prinzi din mers,  Adică, pe unde treci, Fapte bune să tot faci Și în urma ta să lași   O vorbă de bun rămas.                 Emilia Dinescu

 74. RUGĂCIUNE   Ajută-mă să înțeleg de ce atâta răutate în mine, Să înteleg de unde atâta ură pot să am, Ajută-mă să descifrez de unde răul vine, Să scot din piept, o inimă ce-i bolovan. Eu știu că Tu urăști păcatul, iubești pe păcătos,  Ce poate fi în lume mai frumos?!... Dar eu am inima plină de ură,  Eu, păcătosul fără de măsură,  Nu pot iubi așa cum m-ai iubit pe mine,  Nu pot iubi pe orișicine.   Ajută-mă, Părinte, să înving tot ce e rău,  Să fac doar voia-ți sfântă, o, scumpe Dumnezeu.                Emilia Dinescu

 73. TU AI MURIT PENTRU MINE  Am stat o clipă, azi și m-am gândit   Și nu înțeleg de ce Tu ai primit,  De ce ai vrut să mori în locul meu, O, Tu Isuse, Fiu de Dumnezeu.  Eu care sunt atât de păcătos,  Nu am putut primi dar mai frumos, E darul vieții ce Tu mi l-ai dat, O, da, Isuse, sunt un păcătos salvat. Deși nu înțeleg de ce ai vrut  Și nu înțeleg cum de Tu ai putut, Să urci pe cruce în locul meu să fi Cel răstignit, ai vrut făr' să te opui. Da, ai suit pe cruce la calvar Și mi-ai dat mie viața ta în dar, Dar ce am făcut, Isuse, eu cu ea, Doar ți-am mărit mereu, mereu durerea, Te-am răstignit, Isuse, zi de zi,  Dar știu, curând, Tu ai să revii, Să-mi dai o haină albă, tot în dar Și să mă duci în țara de cleștar,  Eu nu înțeleg, dar vreau ca să primesc Și vreau o veșnicie să îți mulțumesc.                  Emilia Dinescu

 72. IERTAREA DUȘMANULUI  De multe ori, noi suntem cei nedreptățiți   Și în genunchi cădem și ne rugăm fierbinte  Ca Tu să ne răzbuni, să-i pedepsești pe răzvrătiți,  Dar după aceea, noi vedem că suntem fără minte. Căci chiar de am fost răniți, pățit-am nedreptate,  Tu ne-ai ferit de rele și ne-ai păzit de toate,  Chiar dacă inima din piept ne-a fost prea grav rănită,  Să ne gândim la jertfa ce pe cruce a fost făcută.  Să ne gândim, Isuse, la crucea ce ai purtat,  La jertfa fără seamăn în care Tu te-ai dat, S-avem putere, Doamne, ca și noi să iertăm   Căci altfel noi iertare deloc nu merităm,  De aceea, drag Isuse, să nu fim răzvrătiți  Chiar dacă pe astă lume suntem nedreptățiți,   Să îngenunchem smeriți în sfântă rugăciune,  Să cerem îndurare, să  cerem o minune  Și a Ta iertare, Doamne, s-o cerem pentru acei Ce ne-au rănit anume, căci ei sunt mielușei   Ce au rătăcit de turmă...

 71. RUGĂCIUNE   Doamne, mă agăț de bunătatea Ta, Căci Tu ești tot ce am și nu vreau altceva,  Căci Tu te-ai îngrijit prin mare mila Ta Și-n orice suferință mi-ai dat pe cineva.  Mi-ai dat o mângâiere, mi-ai dat, Tu, un răspuns   Și mila Ta, Părinte, îmi este de ajuns,  De aceea în rugăciune mă plec și-ți mulțumesc,   Ce e mai dulce oare ca mila-Ți să primesc? Eu știu, iubite Tată, că în iubirea Ta, Tu ai trimis pe Fiul să poarte crucea mea,  Iar crucea e ușoară și jugul nu e greu,  Căci știu c-acum îl poartă chiar însuși, Dumnezeu.  Și în iubirea-ți mare, ai dat pe acest pământ   Să ne însoțească în toate, să fie Duhul Sfânt,  De aceea în rugăciune mereu îți mulțumesc,   Prin Duhul Tău, Părinte, mă mustri de greșesc. Îți mulțumesc, Părinte, că am ceea ce am,  Căci fără Tine, Doamne, eu tare greu trăiam,  Îți mulțumesc, Isuse, căci sunt ceea ce sunt  Și mustră-mi, Tu greșeala cât sun...

 70. TU EȘTI PREZENT  Ni se pare că trecem prin viață fără Tine  Și ne întrebăm, oh, Doamne, unde am greșit,   Atunci când doar necazul pare că mai vine, Nu te vedem și ne întrebăm, dacă ne-ai părăsit,  Dar nu vedem în toate cum ne cauți   Și nu vedem că noi ne-am depărtat,  Tu ești la ușa inimii și bați, Căci noi suntem aceia care te-am uitat Și căutăm degeaba scuze moarte  Căci Tu ne știi și știi a noastre fapte,  Dar nu ne lași să stăm în suferință, Ne încununezi cu a Ta biruință.               Emilia Dinescu

 69. RUGĂCIUNE   Distruge, Doamne, al nostru eu, distruge Tu, mândria,  Nu ne lăsa, Părinte sfânt, să pierdem veșnicia,  Ajută-ne să te vedem, așa cum ești, Părinte,  Și-n rugăciune să venim să-ți cerem cele sfinte,  Să-ți cerem, Doamne, să ne îmbraci cu haina minunată  Căci totul este pregătit și nunta este gata,  De vom intra fără de haină, degeaba noi intra-vom, De aceea, te rugăm, Părinte, să ne dai haina sfântă   Și ajută-ne să facem voia-ți, să fim prezenți la nuntă.                    Emilia Dinescu

 68. MULȚUMIRE   Îți mulțumesc, Părinte, că văd prezența Ta În tot ce mă înconjoară eu văd amprenta Ta Și-n tot ce se întâmplă eu știu că ești prezent, La tot ce ne lovește, Tu, Doamne ești atent Și crucea e ușoară căci Tu ai dus-o întâi   Și când credința zboară, Tu ești la căpătâi,   Îți mulțumesc, Isuse, căci mult m-ai ocrotit  Și-n locul meu pe cruce, Tu, Doamne, te-ai jertfit,  Greșeala mea spurcată, pe loc, Tu ai iertat  Și inima-mi bolnavă, mereu, ai vindecat, De am fost în deznădejde pe brațe m-ai purtat  Și ai suferit cu mine, nu m-ai abandonat,  Îți mulțumesc, Părinte, căci mult m-ai căutat  Și-n neagra rătăcire pe brațe m-ai purtat  Și-n a mea răzvrătire, Tu m-ai iubit la fel  Și ai murit pe cruce, în locul meu, ca miel.  Isuse Bun, coroana de spini Tu ai purtat  Și bice pe spinare, Tu, multe ai luat,  Îți mulțumesc, Isuse și iar îți mulțumesc,   Îți mulțumesc, în imnuri eu ast...

 67. RUGĂCIUNE   Doamne, ascultă strigătul celui ce e teamă să strige, Dar inima sa strigă și-l auzi; ajută-l mai sus să se ridice,  Dă-i aripi și zel să zboare prin Cartea cea sfântă,  Cu gândul, cu ochii, cu inima, cu tot ce e el Și nu-l lăsa, Doamne, în deznădejde  Atunci când nu vede că Tu ești și exiști,   Ajută-l să te vadă, să te simtă,   Să știe că-n toate, Tu ești și le conduci, Ajută-l pe cel ce te caută, Părinte,   Să știe că Tu l-ai găsit înainte pe el.                Emilia Dinescu

 66. NOI ȘI NOI  Doamne, Tu ești atât de bun, iar noi, doar păcătoși  Și vrei să te mărturisim, dar noi suntem fricoși,  Deși Tu ne-ai promis că nu ai să ne lași, Noi ne retragem, Doamne, căci suntem tare lași, Deși Tu ne-ai dat multe și lipsuri n-am avut, În loc de Tine, Doamne, în fapte am crezut,  Venit-am des la Tine cu a noastră penitență, Dar Tu n-ai cerut, Doamne, decât s-avem credință.                  Emilia Dinescu

 65. CONSTATARE  Doamne, îți cerem multe-n a noastră rugăciune,   Postim și vrem ca ruga să ne-o asculți ades,  Strigăm la Tine, Doamne, venim cu plecăciune   Și vrem să împlinești tot ce noi am ales.  Și nu înțelegem, Doamne, că ruga ce o spunem, Nu-i după a Ta voie, nu-i după al Tău plan Și mergem înainte cu gândurile noastre, Căutând o rezolvare, dar lupta e în van. Căci de nu e cu Tine tot ce am realizat, Vedea-vom doar că visul ușor ni s-a surpat Și atunci vom înțelege că ceea ce am vrut, E doar a noastre gânduri, e tot ce ne-a plăcut.              Emilia Dinescu