Pentru tine

 139. PENTRU TINE 

Mi-e sufletul gol, pustiu și rece

Și sper că tu vei înțelege, 

Căci tu prea rău azi, m-ai rănit  

Și sufletul mi-ai pustiit,

Căci am crezut că te cunosc, 

Dar nu esti tu, nu te mai recunosc, 

Am crezut că ești un credincios,

Dar azi mă tem că ești om mincinos, 

Tu nu ești tu, așa cum te știam,  

Se pare că de multe ori mă amăgeam,

Mă doare să te știu un prefăcut, 

Să mă întreb, acum cu mine ce ai avut

De m-ai purtat tot timpul în minciună, 

Nu ai știut că-n suflet durerea se adună? 

Ai vrut atât de mult să mă rănești, 

Oare tu ești capabil să iubești? 

Oare în suflet mai găsești ceva, 

Ca să fi iar în suflet cineva? 

           Emilia Dinescu