Primăvara


 189. PRIMĂVARA 

Soarele începe să ne încălzească ușor,  

Iar pe mine mă cuprinde un puternic dor,

Să văd firul de ghiocel cum crește 

De sub zăpada care se topește. 


Vântul adie sau bate mai tare,

Pe aripile-i poartă și împrăștie în zare

Miros de pământ proaspăt arat,

Ce așteaptă să fie, iar semănat. 


Se aude în zare, tril de privighetoare 

Și berzele vin la cuiburi, să zboare 

Pe rău să adune pești sau broscuțe 

Sau chiar șopârle ce prind mămăruțe. 


Totul e viu și prinde, iar viață,  

Natura, pe noi, din nou ne răsfață 

Totu-i sublim, căci a fost creat 

Ca noi să vedem ce-i minunat. 

               Emilia Dinescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Doamne, vorbește-mi

Rugăciune

Avem păcate