Vorbesc livezile

 253. VORBESC LIVEZILE 

Vorbesc livezile când bate vântul 

Și frunzele grăiesc sau este gândul,

Ce trece agale și ne vizitează 

Duhul să vadă conștiința de e trează,

Să vadă, anume inima ce spune 

Când vede prin livadă o minune, 

Că e minune, că pomul înflorit, 

Mai ieri, acum e plin de fructe, a rodit. 

Oare în inimă e floare sau e rod?

Aș vrea ca asta să o spun, dar eu nu pot,

Căci nu știu dacă s-a produs minune

Sau doar în inimă crescut-a un mărăcine,

Eu nu știu floarea ce a fost, de a rodit

Sau s-a trecut și acum s-a veștejit. 

             Emilia Dinescu