Poezia personală Dinescu Emilia Dana

 390. RUGĂCIUNE  Inundații de iubire Inima mea astăzi vrea, Vreau să te iubesc pe Tine, Nu vreau nimic altceva. Dă-mi putere, Doamne sfinte, Să iubesc neîncetat   Pe acel ce nu iubește  Și în ură e scăldat. Dă-mi iubirea Ta divină  Pentru cei din jurul meu, Că-s săraci, fără lumină  Și sunt fără Dumnezeu. Schimbă-mi,  Doamne, caracterul, Umple-mi inima de dor, Umple-mă, Doamne, de Tine, Dă-mi iubirea ca izvor.                Emilia Dinescu

 389. LA MULȚI ANI! Un zbor sunt anii pe pământ, Doar fluturi ce zboară în vânt,  Așa diverși și colorați  Ca-ntr-un glosar ei adunați,  Chiar de nu sunt enumerați, Sunt adunați și în dar dați De un Creator ce te-a creat Și mult te-a binecuvântat. Acum, când este ziua ta, Mă înclin și eu în fața ta Și-ți trimit prietenia mea, Pe o aripă de fluturaș, Un gând senin de îngeraș   Și o urare doar de bine Și sănătate pentru tine Și sper să nu te deranjez,  Mă mai opresc să îți urez Un la mulți ani în veșnicii   Cu toți cei dragi ai tăi să fi Și doar iubirea, fericirea Să îți încununeze  firea, Doar ce e bun și e curat Să fie-n tine ancorat, Cu-n  la mulți ani, închei acum, Să fie un an cu drum mai bun.             Emilia Dinescu

 388. MI-AI DAT Când mi-e foame și mi-e frig, Doamne, eu la Tine strig, Tu mi-ai dat să mă hrănesc   Sfânt Cuvânt ca să trăiesc  Și mi-ai dat să gust din har,  Ce e mai puternic dar, Și mi-ai dat căldura Ta Să îmi umple inima.       Emilia Dinescu

 387. RUGĂCIUNE  Doamne, mă iartă,  La Tine vin Încă o dată,  Cât nu-i târziu. M-ajută, Doamne, Să mă trezesc,  Să-mi dai putere, Să mă căiesc Și o dorință  De pocăință,   M-ajută, Doamne, Și dă-mi credință.            Emilia Dinescu

386. AM FOST CREAȚI Am fost creați c-un scop și un țel,  Să nu dorim să fim la fel, Căci unu-i ochi și unu-i braț, Un trup suntem... n-avem necaz.                Emilia Dinescu  

 385. STAI FERM Domnul nu te-a părăsit,  Chiar de-i timpul vitregit,  Stai tu ferm în barca Sa, Ține-ți  sus credința ta. Chiar de-i nor întunecat,   Domnul nu s-a depărtat, E prezent în viața ta, Tu stai ferm pe stânca Sa. Chiar de-i vânt și e furtună, Domnul e prezent mereu Și în ceasul de pe urmă  Să fi ferm... în Dumnezeu.              Emilia Dinescu

  384. RUGĂ DE MULȚUMIRE   Chip de humă ai creat Și suflare Tu i-ai dat,  Chip de humă și eu sunt Și trăiesc pe acest pământ   Și mereu îți mulțumesc  Și mereu eu te slăvesc  Pentru viața ce mi-ai dat, Nu e dar mai minunat, Doamne, al meu Creator, Al meu sfânt Mântuitor,  Azi, cu drag, îți mulțumesc  Pentru clipa ce o trăiesc, Pentru tot ce Tu mi-ai dat, Pentru tot ce ai creat.                   Emilia Dinescu

 383. STRIGARE Bisericile-s reci, strigăm în cor întruna, Strigăm că nu ne place ce rece este turma, Răceala este mare, de gheață am ajuns Și-n sfântă adorare îi cerem lui Isus Să facă o schimbare, să încălzească frații. Cu post și rugăciune, cu jale și durere Să cerem o schimbare, să cerem o putere,  Te rog, o, Doamne sfinte, să mă schimbi, Tu, pe mine, Nu vreau să imi schimbi frații, Ci doar atât... pe mine... Căci de aș fi de carne și de aș avea iubire Nu aș vedea răceala, ci te-aș vedea pe Tine, Te rog, Doamne, aprinde un foc și mă încălzește  Și gheața ce e-n mine, te rog, Doamne, topește. Biserica e-n mine și eu azi, sunt în ea, Te rog, Doamne, mă schimbă, dă-mi Tu iubirea Ta.               Emilia Dinescu

 382. SUNT O FATĂ RĂSFĂȚATĂ   Sunt o fată răsfățată   Și cu mult prea arogantă, Egoistă, chiar sunt rea, Doar pentru mine aș vrea, Eu sunt eu, atât contează,  Eul meu astăzi primează, Vreau să fiu băgată-n seamă,  Vreau să fiu mereu în ramă,  Eu, doar eu, azi sunt vedetă. Doamne, sunt o răsfățată, Dar sunt binecuvântată,  Azi pe mine m-ai trezit Și frumos mi-ai mai vorbit, Când pe o soră ai mustrat,  Tu pe mine m-ai certat, Să nu mai fiu egoistă, Căci de fapt... sunt... altruistă.              Emilia Dinescu

 369. VIAȚA E SCURTĂ  Norii negri pe cer astăzi se strâng,  Privesc cu durere în urmă și plâng,   Viața e scurtă și eu mi-o scurtez Prin tot ce gândesc... și cum mă distrez...                Emilia Dinescu

 379. LACRIMILE De mi-aș putea aduna lacrimile, Le-aș transforma în șirag,  Colier de pietre prețioase,  Le-aș purta la gât cu drag. Că-i de durere sau fericire Sau bucurie sau chiar necaz, Lacrima-i la fel, se știe, O perlă albastră sau turcoaz. E limpede și e curată  Și cu mândrie aș purta Colierul meu de lacrimi, Reprezintă viața mea.              Emilia Dinescu

 381. TU AI BĂTUT -Isuse, azi Tu ai bătut  Încetișor la ușa mea, Să îți răspund eu n-am putut, E treabă multă, viața grea, Sunt ocupat, prea ocupat, Eu zi de zi am de muncit, Pământul trebuie arat, Apoi mai am de discuit,  De semănat, de căpălit. Te rog, Isuse, mă înțelegi,  E primăvară-i, de muncit, Nu-i timp acum de povestit. -La vară-i grâu de adunat,  La toamnă-i roada de cules. Dar eu pe tine te-am ales, Am ciocănit... nu am intrat Și am plecat... prin univers.           Emilia Dinescu

 380. DURERE Durere... Te-ai cuibărit la mine-n piept, Sălaj, colibă ți-ai făcut, Îți face chiar multă plăcere  Să stai în trupul meu de lut. Nu-ți fie frică, nu te izgonesc,  E casa ta, tu ai decis să stai,  E dreptul tău Și este chiar firesc Să stai... Căci alt culcuș nu ai. Dar m-am decis... Chirie să-mi plătești, De nu... să te ascunzi, să nu te văd. Știu, poate acum tu nu mă crezi, Dar sunt stăpân pe al meu piept,  Nu te alung, de milă, poate, Nu te alung, dar te ignor Și așa trăim noi mai departe, Doar... bucuria ne desparte.            Emilia Dinescu

 378. PLICTISEALĂ  M-am plictisit De citit Gândurile tale, M-au plictisit Ideile tale, M-au plictisit, Sunt plictisit ...De tine...     Emilia Dinescu

377. PARABOLĂ  Doamne, Am nevoie de palate, Dă-mi-le, acum, pe toate Căci, Doamne, eu am un vis, Să trăiesc ca-n paradis,  Să fiu un zeu pe pământ, Nu să fiu un om de rând. Da, Doamne... Tu ai promis Și am auzit că stă scris, În genunchi să ne rugăm,  La cruce să ne aplecăm,  Să spunem ce ne dorim, Că apoi, sigur, primim. Vreau palate și castele,   Femei multe, maimuțele,  Vreau să am mașini de lux,  Multe vreau să am în plus. Sunt un om de rând... și atât,  N-am luxul pe acest pământ  Și îți spun ce îmi doresc... ...Ce?!! Vrei să mă pocăiesc?!  Spui că Tu mi-ai dat de toate. Mă rogi să iau Sfânta Carte? Vrei în ea ca să citesc? Vrei ca să mă pocăiesc?! Da... Doamne, eu recunosc, Am greșit și sunt un prost, Chiar nimic nu mi-a lipsit, Doar pe Tine te-am rănit Cu ale mele vreri prea multe Și dorințe neîmplinite. Da... Doamne... Tu ai dreptate... Acum văd... Mi-ai dat de toate, Lipsuri n-am avut... din contră... Da... Doamne... ce mi-...

 376. ÎȚI MULȚUMESC, DOAMNE! Sunt răsfățată  Și mângâiată   De razele soarelui. Sunt îmbrățișată   De lumina lunii. Sunt înconjurată   De lacrimile ploii. Doamne, cât mă iubești! Îți mulțumesc!          Emilia Dinescu

 375. VĂ IERT... Te iert, Tu multe mi-ai greșit... Și mulți... Dar eu vă iert pe toți. Nu. Nu vă minunați,  Nu sunt o sfântă,  Doar o egoistă. Vreau să fiu fericită, Vă iert... În suflet vreau să am iertare, Căci ura de se instalează  Nimic pe mine nu mă mai salvează. Eu vreau să iert... Și să iubesc Așa cum mă iubește doar Hristos, Căci El, da, El pe mine m-a iertat Și m-a salvat.                 Emilia Dinescu

 374. DE COPIII AR RĂMÂNE COPII De copiii ar rămâne copii, Dar cresc... se răzvrătesc Și ne urăsc, Nu-i înțelegem, Dar ei cresc, Cresc Cu propriile idei și propriile vise Și între generații, Între noi și ei, Nu mai e o punte, Ci doar o prăpastie adâncă,  Atât de adâncă și hidoasă,   Căci nu credem că noi am creat-o. Dar plângem... și spunem, De copiii ar rămâne copii.                  Emilia Dinescu

 373. PRIVESC ÎN ZARE Privesc în zare, Închid ochii, Visez... Îl văd că vine Cu alai mare,  Mirele vine Să-și ia mireasa, Dar și pe mine Mă ia cu Sine. Visez... Închid ochii, Privesc în zare, În depărtare,  În norii negri O rază apare, E a mea speranță  Ce o nutresc, E a mea dorință  Ce o visez,  E al meu Mire Ce îl iubesc.      Emilia Dinescu

 372. LACRIMILE MELE Doamne, aș aduna lacrimile Și le-aș face un șirag   Pe care mi l-aș atârna  În jurul gâtului și a brațelor   Ca cele mai de preț bijuterii, Căci sunt lacrimi curate, Ce au fost vărsate,   Din dragoste și dor, Pentru al meu Mântuitor.              Emilia Dinescu

 371. SUNT OPTIMISTĂ Sunt tristă, Sunt optimistă Dar tristă. Eu am speranță  Cât sunt în viață Că va fi bine,  Nu-mi e rușine  Să recunosc, Sunt jos... Căzută jos În grea mocirlă, În neagra tină  Și mă întristez,  Adânc oftez  Că nu e bine Ce e cu mine. Sunt tristă,  Dar optimistă,  Speranța mea Și șansa mea, E jertfa Ta Pe crucea mea, E moartea Ta În locul meu, Tu... Fiu de Dumnezeu.          Emilia Dinescu

 370. PĂRINȚII NOȘTRI ȘI... NOI Părinții au îmbătrânit,  Perii le-au încărunțit,  Mâna are un tremurat,  Memoria i-a lăsat,  Ba mai nou, s-au apucat De bârfit și de certat. Ei sunt ei, nimeni ca ei, Se compară doar ca zmei, Ei au fost cremă și spumă,  N-am ce zice, nu-i minciună,  Au fost cavaleri și zâne   Să ne fie nouă bine, Pe înserat ei s-au culcat Și au uitat că n-au mâncat   Și în zori ei s-au sculat, Munca câmpului au luat, După ce s-au adăpat  La izvorul cel curat. Au muncit ca vai de ei Ca să fim noi porumbei Și acum că sunt cărunți   Ni se pare că sunt sluți   Și că nu mai au dantură   Parcă ar fi o pocitură,  Ne-am gândit să îi luăm  În azil să-i internăm Ca să trăim liniștiți,  Căci de asta am fost crescuți.              Emilia Dinescu

 368. GENERAȚIA DE AZI Am tabletă,  Am laptop, Minte nu am Mai deloc, Sunt distras  Și sunt distrus, Viața-i scurtă Și s-a scurs  Pe tabletă,  Pe laptop,  Pe un joc Sau pe un chat, Eu întruna  M-am distrat Și de mine Am uitat.     Emilia Dinescu

 367. NU ÎȚI FĂ GRIJI, MĂMICO!  Să nu-ți faci griji, mămico,   În lume mă răsfăț, sunt bine, În club eu mă distrez cu ai mei, Sunt tânăr, mamă și am prieteni Și vreau să fiu în pas cu ei. Nu îți fă griji când plec pe înserate   Și zorile mă prind tot în oraș,  Nu îți răspund la telefon că nu se poate,  Nu vreau să par un grijuliu, un laș Și sunt prea ocupat să-ți dau mesaj. Nu îți fă griji, mămică demodată,  Căci eu sunt bine, chiar de sunt năuc   Și aș striga să știe lumea toată, Sunt tânăr, bun de dus la balamuc, Dar mă distrez în viață... și atât.                  Emilia Dinescu

 366. TRISTEȚE ȘI JALE Tristețe, jale, durere În omul din mine am găsit, Ascunse-n sertare secrete, Pe toate eu azi le-am găsit,  Pitite cu grijă, ascunse, De mine pitite, stăteau  Și-n clipe de mine știute  Un pic la iveală ieșeau,   Durere, tristețe și jale Doar ieri au trăit, azi nu sunt, Căci mort este omul din mine, E mort după ce a zăcut.          Emilia Dinescu

 365. E LUMINĂ  E lumină,  În marele întuneric  Din pieptu-mi e lumină. Tu luminezi, Îmi dai speranță, Să mă încred În Tine-n viață, Doar Tu, Isuse, Mai luminezi Și marele întuneric  Doar Tu îl penetrezi.          Emilia Dinescu

 364. SĂ NE RUGĂM  Să ne plecăm în rugă,  Hai, deci să ne rugăm,  Căci vremea este scurtă  Și nu știm când plecăm. Să stăm în rugăciune, Să stăm la adevăr,  Că viața-i doar o clipă, O clipă din etern, De stăm în rugăciune Și de ne pocăim  În veșnicii suntem.            Emilia Dinescu

 363. ÎNCURAJARE  ( Marianei Lucuța ) Și nu uita, privește înainte și în sus, Căci izbăvirea noastră vine doar de la Isus, Când norii vin și neguri se arată,  Ia, repede Cuvântul și te adapă  Și te hrănește doar din Cartea Sfântă,  Căci pentru tine Domnu-n ea cuvântă Și nu uita, iubirea Lui e mare, N-o poate înțelege orișicare, Dar te iubește cu adevărat,  Chiar dacă frații de credință te-au uitat,  El nu te uită și nu va uita, Căci numele-ți e scris în Cartea Sa Și de nu crezi, privește-n palmele-i rănite,  Acolo-s pentru veșnicie dăltuite   Doar trei cuvinte: te iubesc nespus Și crede-le, căci le-a rostit Isus, El care pentru tine a venit, El care pentru tine a murit, El care pentru tine s-a jertfit. Sper să înțelegi ce mult El te-a iubit Și crede-mă, eu lupt să te iubesc la fel Ești sora mea, și-n veșnicii vom fi cu El, Chiar dacă acum nu ne cunoaștem și nu ne-am văzut   El, Domnul ne cunoaște chiar de la început,  Curâ...

 362. NU VREAU... VREAU... Să nu purtați haine cernite Și jerbe pe mormânt nu vreau, Nu vreau nici vase poleite, Doar un sicriu în care stau. Nu vreau pomeni cu mese întinse,  Nici lumânări lângă sicriu, Doar vorbele să fie zise, Doar cele ce acum sunt scrise. Nu vreau tristețe îndurerată, Nici jale mare-n jur să fie, Doar o speranță înflăcărată,  Căci Domnul meu are să vie. Nu vreau să fiți atrași de lume, Ci doar ce Sfânta Carte zice, Nu vreau pomelnici, parastase, Vreau să trăiesc în amintire. Vreau un mormânt în tina rece, Doar un mormânt în care să stau Pân' va veni pe ceruri Domnul,  Atunci să mă trezesc, eu vreau. Vreau să aveți credință mare, Căci Domnul nostru a înviat  Și va-nvia ca El, oricare Ce a crezut și a așteptat.              Emilia Dinescu

 361. SUNTEM TINĂ  Suntem tină... doar țărână,  Suntem lut... doar pământ, Fără Tine, n-avem viață,  Suntem morți... într-un mormânt,   Suntem vase și atât,  Vase moarte... temple goale, Doar prin Tine și cu Tine, Avem viața... Tu ești sfânt.             Emilia Dinescu

 360. CONSTATARE L-am biciuit Și L-am scuipat, L-am răstignit  Și a înviat  Și m-a iubit Și m-a iertat,  M-a mântuit   Și m-a salvat.    Emilia Dinescu

 359. STRIGĂT  Poate sunt influențată  De durerea ce am trecut, Căci de acum, cum știți cu toții,   Eu pe tata l-am pierdut. Dar îți mulțumesc, Isuse,  Căci în bunătatea Ta, I-ai dat timp de pocăință, Să reflecte, să-și predea Inima și cugetul, Viața și cu sufletul. Tu știi, Doamne, cel mai bine Cum el viața și-a încheiat,    Dacă te-a primit pe Tine Sau mai rău te-a renegat. Dar te rog, Doamne, trezește  Pe toți cei ce azi trăiesc  Și ajută-i să accepte  Darul Tău duhovnicesc. Te rog, Doamne, mă trezește  Și nu mă lăsa să dorm, Să cer, Doamne, pocăință  Pentru toți acei ce mor. Pocăiește-ne, Isuse, Nu ne lăsa să murim,  Dă-ne, Tu, ce știi mai bine, Dar noi vrem să ne trezim. Te rog, Doamne, cu a Ta milă  Să ne dai ce crezi mai bine,  Scoală-ne din amorțire,  Să vorbim doar despre Tine, Ne rugăm pentru copii, Dar mai e puțin și vii, Doamne, pocăiește-ne,  Isuse, trezește-ne, Să ieșim la drumul mare...

 358. MESAJ DE ADIO ( la moartea tatălui meu) Am trecut prin lume, Multe am greșit, Dar vă spun, anume, Eu mult v-am iubit. Uite, plec acuma Pentru totdeauna, Dar vă las în lume, Uniți să fiți una, Să vă ajutați  Și să vă iubiți  Și în gândul vostru,  Mereu mă găsiți. Plec, vă cer iertare, Plec, dar vă iubesc Și-n a voastre inimi Eu vreau să trăiesc.        Emilia Dinescu

 357. CE E VIAȚA? Ce e viața? Un nimic. Doar un fum atât de mic Și subțire și hain. Ce e viața pe pământ? Doar un abur și atât,  Ce se împrăștie în vânt, Asta nu e un mister. Ce e viața pămîntească,  Daca nu-i duhovnicească?  E nimic. Să reflectăm   Și lui Dumnezeu să-i dăm  Inima și gândul nost' Să i le dăm lui Hristos. De vrem să fim mântuiți  Și să fim printre cei sfinți,  Lui Isus să ne închinăm  Și tot Lui să ne predăm.                Emilia Dinescu

356. APEL Tractoarele au ieșit pe câmp, la arat Și în pământul proaspăt brăzdat,  Să ieșim sămânța să aruncăm,  Haideți, fraților, să nu mai stăm,  Să nu mai lenevim, să nu mai dormităm,  Ieșim, acum, sămânța s-aruncăm,  La drumuri și la garduri să strigăm   Cu toți, cu mic cu mare, hai să semănăm   Și Domnul va uda și va rodi Și apoi, cu siguranță va încolți  Și când va crește într-un rod bogat Și va fi timpul doar de secerat,  Atunci pe nori, El, Domnul va veni, Va secera cu îngeri, mii și mii.                Emilia Dinescu  

 355. POEZIE Mai e puțin și gongul bate,  Strigăt de vai și dreptate, Se aude-n depărtare   Bocete și jale mare, Strigăte de pocăință  Cu posturi și cu credință  Să facem neîncetat,   Timpul pare încheiat, Să privim mereu în zare,  Să privim în depărtare,  Haideți, să ne bucurăm,  Chiar dacă acum oftăm,   Trecem noi prin încercare,  Dar răsplata este mare; Să stăm treji, să n-adormim Că răsplata o primim. Așteptători noi ne numim, Așteptători trebuie să fim; Să purtăm lupta credinței, Să ne predăm biruinței. Rugăciuni să înălțăm,  Domnului să ne predăm, Haideți, să ne pocăim,  Nu e timp ca să dormim. Hai, să cerem Duhul Sfânt  Cât trăim pe acest pământ  Trebui' să ne pregătim,   Cerul tot să îl primim. Suntem tare păcătoși,  Haideți, să nu fim fricoși,  Inima să i-o predăm Și să ne mai cercetăm. Timpu-i scurt, anu-a trecut, Ce mai este de făcut? În anul ce a venit Noi pe Domnul ...

 354.LA MULȚI ANI! Încă o zi a trecut, Încă o zi ai petrecut, Încă un an ai încheiat,  În altul nou tu ai intrat, Un trandafir s-a agățat  De al vieții buchet, imediat. Acum la ceas de sărbătoare, Permite-mi să-ți fac o urare De sănătate, fericire, Să ai parte de iubire Și în viață așa cum treci,  Numai bine să petreci, Necazul să te ferească   Și răul să te ocolească. Să nu uiți cine te-a creat Și în piept viață ți-a dat, Să nu uiți că ești creată  Ca pe veci să fi salvată, El te vrea cu gelozie Și cu mare bucurie, Cât mai este încă har Îți dă viața Lui în dar,  Cât mai mustră Duhul Sfânt Păcătosul pe pământ,  El te așteaptă cu răbdare  Să-ți dea binecuvântare. Draga mea, eu îți doresc Numai bine; nu greșesc, Îți doresc ca să trăiești  Și să ai tot ce-ți dorești, Vreau ca să fi mântuită,  Veșnic să fi fericită,  Cu al tău soț și a tale fete În a îngerilor cete, Lângă tron să stai mereu, Lângă bunul Dumnezeu, Să ai alături...

 353. NE-AM SĂTURAT DE MOȘ... Ne-am săturat de moș crăciun,  El poartă barbă și e bun, Mai nou, el umblă parfumat Și în rochiță e îmbrăcat,  Că doar e zi de sărbătoare  Și pleacă fetele-n plimbare Și cum puteau să iasă-n zare Decât gătite, mi se pare,  În crăciunițe zburătoare. Ne-am săturat de o poveste, Noi vrem un prunc născut în iesle,  Vrem adevărul să-l rostim  Și-n veci cu El noi vrem să fim.                Emilia Dinescu