Lacrimile mele
372. LACRIMILE MELE
Doamne, aș aduna lacrimile
Și le-aș face un șirag
Pe care mi l-aș atârna
În jurul gâtului și a brațelor
Ca cele mai de preț bijuterii,
Căci sunt lacrimi curate,
Ce au fost vărsate,
Din dragoste și dor,
Pentru al meu Mântuitor.
Emilia Dinescu

Comentarii
Trimiteți un comentariu