Lacrimile


 379. LACRIMILE

De mi-aș putea aduna lacrimile,

Le-aș transforma în șirag, 

Colier de pietre prețioase, 

Le-aș purta la gât cu drag.

Că-i de durere sau fericire

Sau bucurie sau chiar necaz,

Lacrima-i la fel, se știe,

O perlă albastră sau turcoaz.

E limpede și e curată 

Și cu mândrie aș purta

Colierul meu de lacrimi,

Reprezintă viața mea.

             Emilia Dinescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Doamne, vorbește-mi

Rugăciune

Avem păcate