Motivație

 440. MOTIVAȚIE  

Deunăzi, când m-am trezit,

Să scriu în versuri, m-am gândit, 

De ce mereu vă plictisesc 

Cu gândul meu cel prea firesc. 

Cei dragi și care m-au iubit, 

De mult o joacă au pornit 

Ca să mă scoată din rutină,  

Să văd că nu sunt o ruină.

Un gând, un vers ei mi-au trimis 

Și am citit tot ce mi-au scris, 

De eram jos, mă ridicam, 

De eram sus, mă coboram. 

Primeam un gând de încurajare  

Când mă aflam în grea încercare,

Primeam un vers mai ticluit, 

Știam că Domnul mi-a vorbit,  

Așa eu gândul ce-l citeam 

Cu drag spre tine-l trimiteam, 

Să te ridic de ești căzut,  

Cu vorba bună să te ajut. 

Nu este un joc, este real 

Chiar de mesajul e banal, 

Cel ce l-a scris a vrut să fie 

Mai mult decât o poezie, 

A pus în el dragostea toată  

Și rugăciunea e înălțată,  

Căci ce e scris nu e-n zadar, 

Ci doar trimis ca un scump dar, 

Revin cu scuze și iertare 

De ți-am greșit, să știi, mă doare,  

Am vrut prin vers să îți vorbesc,

Nu mi-am dorit să te rănesc.  

Am vrut un gând de încurajare  

Să îți trimit printr-o scrisoare, 

Am vrut să-ți spun, ești important 

Printr-un cuvânt nu prea savant. 

          Emilia Dinescu