Privesc și aste3

 394. PRIVESC ȘI AȘTEPT 

Privesc în zare, în depărtare,  

Soarele meu, da, va veni,

Mai mult ca sigur, nu-i întristare, 

Ce bucurie în ceruri va fi.

Vom merge acasă 

Curând, vom pleca,

În urmă tu, lasă 

Durerea cea grea.

Privește în zare cu bucurie,

Tot cerul vestește ce are să fie, 

Apocalipsa curând va veni,

Doar prin credință mântuit vei fi.

Deci lasă păcate și răutate,  

Privește în zare că nu e departe,

O clipă mai este, un ceas de vegheat,

Ulei pregătește să ai din belșug 

Că nu mai e vreme să stai lângă plug.

Roada e coaptă, de adunat,

Nu mai e vreme de semănat, 

Secerișu-i aproape, holda e grasă,  

Hambarul e gata, să mergem acasă. 

                  Emilia Dinescu