Scrisoare

 439. SCRISOARE   

Ochii mei nu mai pot plânge, 

Lacrimi multe au vărsat, 

Plânge inima-mi cu sânge  

De durerea ce am purtat.      

Am trăit doar cu speranță,

Am sperat doar în zadar, 

N-am dorit nimic în viață,  

Doar iubirea ta ca dar.     

Nu mai pot să plâng acuma, 

Lacrimile mi s-au scurs, 

Inima-mi plânge întruna, 

Căci iubirea nu-i de ajuns.     

Am sperat c-a mea iubire 

Să te aducă doar spre mine, 

Dar n-am avut fericire, 

Să te am veșnic pe tine .          

Te eliberez acuma, 

Nu-ți mai cer să mă iubești, 

Vreau să trăiesc cu iubirea,  

Iubirea ce o nutresc. 

             Emilia Dinescu