Tristețe-n suferință

 431. TRISTEȚE-N SUFERINȚĂ      

Sunt tristă și bulversată  

Când văd doar suferință, 

Pământul nostru geme, 

Dar fără pocăință.        

Spitalele sunt pline, 

Bolnavi în paturi zac, 

Curând, El, Domnul vine 

Și nu mai pot să tac.        

Atâta suferință  

Vedem pe acest pământ, 

Dar fără de credință  

Toți mergem în mormânt.           

Suntem pe această lume 

Doar călători, străini, 

Ajută-ne, Isuse, 

La Tine să venim.           

Ridică-ne privirea 

Să te vedem pe Tine, 

Chiar de necazu-i mare, 

Noi să luptăm prin Tine. 

         Emilia Dinescu