Copiilor mei

 466. COPIILOR MEI   

De curând eu m-am rugat 

Și la Domnul am strigat, 

Cu lacrimi l-am implorat, 

Spre băieți El să privească,  

Spre credință să-i zorească, 

Minții lor să le vorbească. 

N-am vrut să văd o minune 

Și din inimă pot spune, 

Chiar dacă mult mă durea, 

Inima-mi spre El striga, 

N-am vrut să-i văd fericiți  

Și în lume prăpădiți, 

Am strigat spre mântuire, 

Să accepte a Sa jertfire 

Ce a avut loc pe Calvar 

Și ne-a fost dată în dar. 

Apoi Domnul ne-a încercat, 

Prin durere ne-a lăsat,  

Sincer, eu m-am speriat 

C-am știut ce am cerut 

Și pe Domnul l-am văzut,  

L-am văzut cum a lucrat, 

Pe Satan nu l-a  lăsat,  

Pe copii să-i prăpădească,  

Dar sper boala să-i trezească,

Jertfa Sa să o primească,  

Sper să fie mântuiți,   

Veșnic să fim fericiți,  

Sper ca ei să înțeleagă   

Și mă rog ca să priceapă,  

Cât timp eu voi respira 

La Domnul tot oi striga 

Și cât timp eu voi trăi  

Din rugă nu m-oi opri,  

Căci am fost însărcinată  

Și mult binecuvântată, 

Dar mai mare n-am primit 

Cât în lume am trăit  

Și am promis să-i dăruiesc,  

Pentru cer am vrut să-i cresc. 

De aceea voi striga 

Cât suflare voi avea 

Dumnezeu să mi-i păzească, 

Dumnezeu să-i ocrotească, 

Dumnezeu să le vorbească, 

Dumnezeu să îi trezească. 

Îi cunoaște foarte bine, 

Mult mai bine decât mine, 

Eu în mâna Lui îi las 

În bucurie și-n necaz, 

Unde eu am eșuat, 

Știu că Domnu-a reparat,  

Știu că va veni o zi 

Când eu ii voi mulțumi... 

De aceea îndrăznesc, 

Doamne, să îți mulțumesc, 

Mulțumesc, căci m-am rugat 

Și nu i-ai abandonat, 

Chiar dacă eu am greșit,  

Știu că ruga mi-ai primit. 

             Emilia Dinescu