Ploaia

 465. PLOAIA  

Privesc cerul care plânge,  

Inima-n mine se frânge, 

Cerul plânge pentru mine 

C-am plecat pe căi străine.        

Plânge cerul neîncetat,  

De adevăr m-am depărtat  

Și cand tună, se răstește   

Dumnezeu ce mă iubește.       

Se răstește cu iubire 

Să m-aducă la trezire, 

Ceru-întreg se luminează, 

Fulgerul mă săgetează.             

Este fulgerul iubirii 

De la tronul mântuirii,  

Doamne, ploaia ai trimis 

Ca să mă trezești din vis. 

             Emilia Dinescu