Sete neastâmpăratiă


 447. SETE NEASTÂMPĂRATĂ  

Am coborât la izvor 

Și de sete eu nu mor,

Curge apă cristalină,  

Setea mare o alină. 

Mă aplec într-un genunchi 

Și-n căuș, ca-ntr-un mănunch,i 

Iau din apa salvatoare, 

Ce-i cu setea asta mare ?!... 

Am băut, m-am săturat,  

Setea n-am astâmpărat,

Mi-e sete de apa vie 

Promisă din veșnicie. 

             Emilia Dinescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Doamne, vorbește-mi

Rugăciune

Avem păcate