Sunt vinovată

 459. SUNT VINOVATĂ  

Sunt atât de răvășită, 

Sunt atât de rătăcită,

Știu Cuvântul și nu-l fac, 

N-am decât acum să tac, 

Aș vorbi dar mi-e rușine,  

Mi-e rușine chiar de mine, 

Crucea mea, eu mi-am scurtat 

Și port greu acest păcat. 

Inima-mi e doar durere, 

Viața-mi nu mai e plăcere,  

Căci doar eu sunt vinovată  

Că n-am purtat crucea toată, 

Mi-e rușine, ce să fac, 

Trebuie acum să tac, 

Dar tăcerea e prea grea, 

M-am hotărât, voi striga, 

Voi striga: păcatul meu 

Mi-l va șterge Dumnezeu. 

Te rog, nu mă judeca, 

Eu nu judec viața ta, 

Dar de ai ceva cu mine, 

Eu, te rog, să vii la mine 

Să vorbim pe îndelete,  

Mântuirea să ne aștepte. 

              Emilia Dinescu